Glose blagiene



Sumar volum: Proza lui Blaga; Observatii asupra titlurilor volumelor de versuri; Poezie sau filosofie; Mesterul Manole - glose si comentarii; Eminescu - Blaga. Afinitati elective; Eminescu si Blaga - 40 de propozitii de identificare; Aforismele lui Blaga. Creatia in cugetarile lui Blaga; Revolta fondului nostru nelatin - la o noua lectura; Blaga despre Brancusi; Blaga si Noica despre DOR; dincolo de titlu; Insemnari pe marginea unui pamflet blagian; Inceputul unei probleme. Lucian Blaga - Polivalenta naturii; Dinj polemicile lui Blaga - polemica cu Dan Botta; Genesis, debutul filosofic; Rezlete;

Volum aparut la Editura Ardealul, Tg Mures in anul 2003
Format: format 16/61x86, coli tipo12
ISBN: 973-8406-13-7

    Fragment din volum     În conştiinţa literaturii, Blaga rămâne marele filosof – singurul deocamdată în cultura românească – creator al unui sistem filosofic de valoare europeană şi cel mai de seamă poet de la Eminescu încoace. Dar Blaga este nu numai poetul, dramaturgul şi filosoful de excepţie. El este şi autorul unei proze ce va trebui luată în considerare cel puţin din trei motive: prin valoarea ei în sine ea întregeşte, rotunjeşte creaţia blagiană, apoi prin substratul autobiografic furnizează numeroase informaţii care contribuie la conturarea portretului spiritual al autorului (din punct de vedere moral, cultural şi social); şi în al treilea rând prin scrierile sale în proză Blaga se integrează într-o tradiţie a prozei naţionale. În concluzie, proza aduce raze ce luminează universul interior şi secretul personalităţii de mare creator. Cele două opere majore datează de la sfârşitul activităţii creatoare. Acest fapt nu este lipsit de importanţă şi de semnificaţie din perspectiva unei psihologii şi conştiinţe creatoare, şi nu numai.


    Fragment din volum     Faptul că a scris despre Goethe (Fenomenul originar, 1925; Daimonion, 1926), faptul că a tradus Faust, faptul că şi-a declarat admiraţia şi preţuirea faţă de marele german, luat ca model uman şi creator, nu ne permite să legăm într-un mod nepermis, de subordonare, opera literară de faustianismul goethean. Se afirmă, fără argumente, ”Nota faustică este evidentă”41 sau ”Meşterul Manole e un nou Faust a cărui poveste Blaga trebuie s-o rescrie mai ales pentru că acest Faust modern avea straie munteneşti şi actiunea se situa într-un spaţiu mioritic şi într-un timp tipic românesc”42.