Recitiri din literatura romana



Sumar volum: "Ionel Popa, Recitiri din literatura romana, Nicolae Iorga, cugetarile lui Eminescu, Slavici, Moara cu noroc, Sadoveanu motivul calatoriei, emblema hipodromului; inteleptul si intelepciunea in opera lui Sadoveanu; codicile la testament; Epopeea Vlasinilor; Radu Stanca Cercul Literar de la Sibiu; aforismele lui Radu Stanca"

Volum aparut la Editura Ardealul, Tg Mures in anul 2007
Format: format 16/61x86, coli tipo14
ISBN: 978-873-8406-21-6

    Fragment din volum     Nicolae Iorga

În 1904 se împlineau 400 de ani de la trecerea din Istoria Vie în Amintire a lui ?tefan cel Mare. Nicolae Iorga, istoricul ?i c?rturarul particip? la manifest?rile comemorative cu ?tiin?a ?i condeiul îngemânate: public? Istoria lui ?tefan cel Mare pentru poporul român. Acum se împlinesc 500 de ani de la moartea marelui voievod. În cei o sut? de ani cartea lui Iorga a cunoscut mai multe edi?ii, dar toate din ra?iuni politico-ideologice mai mult sau mai pu?in oneste ?i întemeiate ?i niciodat? ca o carte de literatur? cu toate c? are suficiente astfel de virtu?i. E momentul s? citim paginile savantului despre ?tefan cel Mare ?i prin aceast? gril?. Mai convingator ca lectura nu e nimeni, dar ne vom str?dui s? ajut?m cititorul s? identifice in textul istoricului elementele care apar?in artei literare. Încercarea noastr? va sta sub adev?rul c? volumul respectiv este o proz? istoric?. Ne vom str?dui s?-i p?trundem resorturile beletristice: structura narativ?, portretistica, artileria grea a retoricii, ascu?i?urile de sabie ale stilisticii. Toate calit??ile de prozator ale omului de ?tiin?a î?i dau întâlnire în paginile acestei c?r?i. Cartea lui Iorga nu este nici roman istoric, nici de aventuri, dar nici via?? roman?at? ori simplu studiu istoric. Temperamentul ?i ideologia s?m?n?torist? a c?rui doctrinar a fost îl fac refractar la un demers din cele numite; este o proz? istoric?. Acest tip de scriere respect? adev?rul istoric, dar apeleaz? la diferite tehnici literare pentru a-?i atinge scopul de pedagogie na?ional?; documentul istoric e topit în nara?iune. O astfel de scriere istoric? presupune implicarea subiectivit??ii istoricului-narator. Structura compozi?ional? impus? de cronologia istoriei nu r?mâne o schem? moart?, dimpotriv?. Cartea se deschide ca un „argument” menit s? justifice necesitatea ei. Ceea ce se remarc? de la început este scriitura solemn liturgic?-poematic? care degaj? un curent afectiv care pune st?pânire pe cititor: „în ziua de 2 iulie 1504 ?tefan cel Mare se stingea de o moarte blând? la Suceava, în des?vâr?ita pace m?rea?? ce se boltea asupra întregii ??ri pe stâlpii puternici ai biruin?elor sale;” „ve?nic? pomenire se cere pentru acela care se f?cuse vrednic a fi pomenit de neamul s?u în vecii vecilor.” Din acest exordiu e musai s? re?inem câteva imagini de o puternic? frumuse?e ?i semnifica?ie: „alaiul str?bate holde grele de bog??ie, în drumul spre M?n?stirea Putnei” - Isus în ?ara sa. „Gândul lui de în?elepciune […] se cobora ca o raz? de bucurie asupra tuturor ?i frem?ta ca o amenin?are pentru vr?jma?ii viitorului prin frunza p?durilor ce ocrotiser? ?i meniser? trupele înving?toare” o imagine a sofianicului. ?i mai zice Iorga [Iorga nu scrie, ci zice precum rapsodul]: „dar amintirea sa a luminat totdeauna în marea biseric? a con?tiin?ei neamului […] ?i ast?zi ea se înal?? puternic, în marea flac?r? de mândrie ?i recuno?tin?? ce porne?te din toate inimile noastre.” „O scânteie din aceast? flac?r? este cartea de fa??.”


    Fragment din volum     Dup? exegeza monografic? de pân? acum ?i pân? la o viitoare posibil? monografie Sadoveanu - dimensiunea mitico-epopeic? a prozei na?ionale, se impune o abordare analitic? (punctual?) fie a unor c?r?i ca individualit??i, fie a unor motive. În rândurile de fa?? ne propunem s? facem câteva observa?ii asupra motivului c?l?toriei (drumului) în trei opere: Neamul ?oim?re?tilor (1915), Baltagul (1930), Soarele în balt? sau Aventurile Satului (1933). De ce acest motiv ?i de ce aceste opere ?i nu altele? În cazul motivului c?l?toriei (drumului) alegerea se justific? prin puterea lui de polarizare, producând adev?rate constela?ii de motive. De asemenea urm?rind circula?ia motivului în cronologia operei vom deslu?i drumul evolu?iei scriitorice?ti a lui Mihail Sadoveanu ?i cristalizarea tr?s?turii fundamentale a universului marelui povestitor: dimensiunea mitico-epopeic?. În al treilea rând c?l?toria devine treptat element fundamental în ceea ce se nume?te structura compozi?ional? a c?r?ii ?i nu în ultimul rând c?l?toria declan?eaz? evocarea care implic? o form? narativ? POVESTIREA - matricea narativ? a lui Sadoveanu. Motiv vechi ?i universal, c?l?toria (drumul) cap?t? la Sadoveanu o fizionomie proprie ?i semnifica?ii specifice. În ceea ce prive?te motivele alegerii celor trei volume men?ionate ar fi urm?toarele: Neamul ?oim?re?tilor reprezint? un moment de r?scruce în destinul scriitoricesc al lui Sadoveanu ?i cartea ar merita o mai „dreapt? cinstire”; Baltagul este prima capodoper? care se construie?te tocmai pe motivul c?l?toriei, ea (c?l?toria) organizeaz? subiectul ?i da semnificatii; Soarele în balt? ... e o carte reprezentativ? din seria „c?r?ilor de în?elepciune”. Alte motive ale alegerii noastre se vor deslu?i din cele ce urmeaz?. Subiectul în Neamul ?oim?re?tilor îl formeaz? drumul întoarcerii lui Tudor ?oimaru, dup? ani de pribegie, prin str?in?t??i, în satul natal. Având ca ax narativ c?l?toria, scriitorul construie?te trei conflicte, prin urmare trei forme epice („romane”); unul eroic, altul al iubirii pentru p?mântul natal ?i al treilea al socialului. În c?l?toria sa, protagonistul evolueaz? de la soldatul viteaz trecând prin ipostaza cavalerului care î?i închin? dragostea unei domni?e, la o?teanul-erou, lupt?tor, pentru p?mântul neamului s?u. Cu cât ne apropiem de finalul c?l?toriei cu atât cre?te ponderea socialului în evocarea sadovenian?.