Recitiri din literatura romana - vol 3



Sumar volum: Radu Rosetti -O carte uitat?; Ion Agārbiceanu - Arhanghelii; Lucian Blaga - Religiosul īn poezia lui Lucian Blaga; Din polemicile lui Blaga;Liviu Rebreanu - Despre nuvela romāneasc?; Textele īn limba maghiar?; Elemente expresioniste; Personajul colectiv; Aspecte ale analizei psihologice; Cr?i?orul Horia – fi?e pentru un studiu – ; Camil Petrescu - Patul lui Procust (roman cubist?); Ioana Postelnicu - Aniversare; Epopeea Vla?inilor; Remember - cāntecul de leb?d?; Petru Popescu - Vrea s? se īntoarc? acas?, īn literatura romān?; O reeditare; Emil Cioran Scriitorul; Cioran ?i muzica; Eugen Barbu - Groapa e numai trup;

Volum aparut la Editura Sfantul Ierarh Nicolae in anul 2012
Format: format 16/61x86
ISBN: 978-606-577-966-2

    Fragment din volum     I. Cīteva teze Religiosul īn poezia lui Lucian Blaga este o tem? complex? ?i sensibil? prin multiplele ei probleme conexe. Dup? cum era de a?teptat, p?rerile asupra subiectului sunt pro ?i contra. Parafrazīnd o idee a filosofului Blaga referitoare la rela?ia mit – magic, putem spune c? religiosul (de oricare confesiune) este sarea poeziei ?i orice poezie care se respect? nu renun?? la acest gr?unte. Problema se complic? cīnd poetul, cum e cazul lui Blaga, este dublat de filosof (metafizician). Prin urmare problema se pune īn alt mod decīt cel comod subordonat ?dogmatic? teologiei, īn cazul nostru, celei biblio-cre?tine. Īn cautarea r?spunsului la īntrebarea este sau nu este Lucian Blaga un poet cre?tin va trebui, īn mod obligatoriu, s? ne p?str?m obiectivitatea ?i neutralitatea ?i s? fim mereu īn interiorul textului poetic. De aceea cred c? trebuie pornit la drum de la cīteva teze de lucru. Īnainte de a formula astfel de posibile teze s? recitim cīteva din cuget?rile lui Blaga care vin īn atingere direct? cu religiosul: ?Cīnd cau?i comori, nu sapi īn nori, ci īn p?mīnt.?; ?De īndat? ce faci Satanei concesiunea de-a discuta cu el, po?i fi sigur c? te bate īn dialectic? ?i te īnduplec?.? (Pietre pentru templul meu); ?Nu cerul e promisiunea ce ni s-a f?cut, ci crea?ia?; ?Crea?ia este singurul surīs al tragediei noastre.?; Recitiri din literatura romān? 42 ?Iubirea este al doilea surīs al tragediei noastre?; (Elanul insulei) ??tiu c? din via?? voi pleca ezitīnd ?i cuprins de un mare regret, de regretul de a nu crede īn īnvierea mor?ilor ?i īn judecata din urm?.?; ?Ce īnseamn? a avea o religie? A-?i pune toat? n?dejdea īntr-un semn al īntreb?rii.? (Din duhul eresului). Mai sunt ?i alte cuget?ri care ?i-ar g?si locul aici. Din posibilele teze de lucru propunem: – Clarificare terminologic? ?i rela?ia dintre diferite concepte cum ar fi: religios, cre?tinism, (sensibilitate) metafizic?; (sentiment) cosmic; cosmogonie; genez? (facere); materie; spirit; suflet; p?gīn; cre?tin; organic; revela?ie; mister; absolut; sacru; profan; – Sensul termenului teologie īn metafizic? ?i īn dogma bisericii; – Poetul gīnde?te divinitatea; credinciosul se gīnde?te la Dumnezeu; – Misterul e origine, o realitate ontologic?; religia (teologia) e o construc?ie, o realitate elaborat? (apud Emil Cioran); ?Cre?tinismul este una din substan?ele care in vitro se ve?tejesc, care progreseaz? ?i prolifereaz? numai in vivo” (N. Steinhardt) – A fi religios īnseamn? a sim?i misterul (taina) ?i f?r? a c?dea īn dogmatismul unei credin?e (teologi); – Blaga despre Regilie ?i Ordodoxism; date biografice ?i atitudini vis-ą-vis de Biseric?, Teologie. TREIMEA lui BLAGA: sensibilitate metafizic?; sentiment cosmic – gīndire mitico-poetic?; voca?ie (destin) creatoare. Īntotdeauna marii poe?i, oricīt de religio?i (cre?tini) ar fi fost, īn raport cu ?dreapta credin??? īntemeiat? pe revela?ia divin? au avut īndoieli ?eretice?. Mai ales atunci cīnd ace?tia au p?strat īn viziunea lor poetic? elemente p?gīne (mit) prin intermediul folcloricului sau pe cale livesc? (mitografie). Unghiul de deviere d? specificul, originalitatea fiec?ruia.


    Fragment din volum     Pentru īnceput dou? remarci. Dup? felul cum s-a scris pīn? acum despre polemicile lui Blaga, se pare c? domeniul dac? nu este de-a dreptul tabu, atunci, īn orice caz, intimideaz?. ?i, Blaga s-a implicat īntr-o polemic? doar atunci cīnd a fost provocat ?i s-a sim?it lezat de rea-credin?a sau incapacitatea de īn?elegere a adversarilor, fie din insuficien?? intelectual?, fie din cauza dogmatismului de orice natur? ar fi fost el. Blaga, cel t?cut ca un sfinx, retras īn zonele īnalte, ozonate, nu a ezitat s? riposteze contestatarilor cu verv?, de la ironia fin? la expresia pamfletar?. Energia stilistic? ?i structura ideatic?, de o logic? ca o lam? de cu?it, caracterizeaz? textul polemic blagian f?cīnd din autorul ei un urma? al lui Maiorescu (cf. Mircea Popa). Rela?ia Blaga – Cioran, mai ales īn partea ei final? degenerat? īn ruptura polemic?, e aproape necunoscut?. Exegezii celor doi filosofi nu s-au prea ostenit pe aceast? potec?. Pata alb? a fost acoperit? īn cea mai mare m?sur? de Marta Petreu prin studiul Blaga ?i Cioran, via P?tr??canu-Beniuc(1). Dup? publicarea īn 1956 a volumului Tentation d`exister ?i apoi a eseului Lettre a un ami laintain (NRF, 1957) ?Nu numai intelectualii din ?ar? – noteaz? Marta Petreu – s-au sim?it leza?i de antiromānismul r?zgīiat al lui Cioran, ci ?i exila?ii romāni din Paris?.(2) Pentru puterea comunist? din ?ar?, publicarea celor Recitiri din literatura romān? 51 dou? texte a fost un bun prilej de a desf??ura o ampl? campanie īmpotriva lui Cioran (cite?te, diaspora romān?). Cum a ajuns Blaga s? se implice īn campania anti Cioran scriind Farsa originalit??ii īmpotriva aceluia care, pe cīnd era īn ?ar?, a scris elogios despre el īn?l?īndu-l pe un piedestal?